Prima carte publicată la București în limba română: CHEIA ÎNȚELESULUI, 1678
Astăzi, când se împlinesc 564 de ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului (la 20 septembrie 1459), vă prezentăm prima carte publicată în acest oraș în limba română. Este o culegere de predici intitulată Cheia înțelesului, care a apărut în anul 1678, la scurtă vreme după ce domn al Țării Românești a fost ales Șerban Cantacuzino. Majoritatea cărților bisericești tipărite în secolul al XVII-lea au fost editate cu cheltuiala domnilor, dar apariția Cheii înțelesului se datorează în întregime lui Varlaam, mitropolit al Țării Românești în anii 1672-1679.
Cartea este o traducere parțială după o ediție ucraineană publicată în anul 1665. Înaltul ierarh a angajat „dascăli învățați” să tălmăcească lucrarea în limba română și apoi a imprimat-o cu fonduri proprii la tipografia pe care o înființase în cursul aceluiași an la Mitropolie. Din acest motiv, pe fila de titlu verso în locul stemei domneşti apare stema mitropoliților Ungrovlahiei (Țării Românești).
Mitropolitul Varlaam mărturisește în prefață că a dorit ca întâia carte imprimată în noua tipografie să fie Cheia înțelesului, pentru că ea putea fi de mare folos „bisericii țării noastre rumânești” și „sufletului neamului” și să fie utilă atât preoților, cât și enoriașilor. Ea cuprinde 18 predici selectate din lucrarea cu același titlu a arhimandritului Ioannichie Galeatovski, reprezentant de seamă al literaturii religioase ucrainene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Traducerea s-a făcut după cea de-a treia ediție a cărții lui Galeatovski, tipărită la Liov în 1665. Scrierile teologului ucrainean, profesor la Colegiul de pe lângă mănăstirea Pecerska din Kiev și stareț al mănăstirii Elețk din Cernigov, se bucurau de mare prestigiu și în Țările Române.
Autor al unui manual de retorică, Galeatovski era considerat o autoritate în domeniul oratoriei bisericești iar predicile scrise de el constituiau modele pentru clericii din întreg spațiul ortodox răsăritean. Predicile sau cazaniile, cum erau numite atunci, erau rostite de preoți la sfârșitul slujbei liturghiei, duminica sau la marile sărbători. Ele explicau pe înțelesul tuturor „tâlcul” pasajelor evanghelice citite în zilele respective și sădeau virtuți moral-creștine în sufletele credincioșilor. Predicile alcătuite de Galeatovski erau foarte apreciate de cititori sau ascultători, pentru că găseau în ele nu numai „cheia” înțelegerii pildelor din Sfintele Scripturi, ci și referințe la popoare și obiceiuri din Antichitate, la cucerirea Troiei de către greci cu ajutorul „calului” de lemn proiectat de Ulise, argumente pentru combaterea dogmelor luterane sau calvine și atenționări asupra pericolului otoman.
Cartea a fost tipărită cu alfabet chirilic de ieromonahul Chiriac și ilustrată de talentatul gravor, Ivan Bacov. În 1678 Bacov a realizat special pentru această carte cadrul filei de titlu, reprodus după ediția de la Liov, gravura „Duminica tuturor sfinților” și o serie de mici ilustrații (frontispicii și viniete), care marchează începutul și sfârșitul capitolelor.
Cheia înțelesului ocupă un loc important în istoria culturii române, reprezentând o valoroasă sursă documentară pentru istoria limbii și a literaturii noastre vechi. Ea se impune totodată atenției și din perspectiva unor „întâietăți”: este prima carte publicată la București în limba română, întâia carte imprimată la Tipografia Mitropoliei și prima tipăritură în care apar xilogravuri realizate de Ivan Bakov.
Explicația imaginilor:
Fila de titlu a cărții Cheia înțelesului (exemplar din Biblioteca MMB)
Stema mitropoliților Țării Românești și versurile care îi sunt dedicate de pe verso f. de titlu
(text redactat de Daniela Lupu,
Biblioteca Muzeului Municipiului București)
